|
|

Conceptul de mediere a conflictelor nu este inedit, daca avem in vedere ca
in legislatia romana exista numeroase dispozitii prevazute de legi speciale,
care fac referire la calitatea de mediator sau care nominalizeaza medierea
ca modalitate de solutionare a conflictelor de drepturi ori interese – Legea
nr. 51/1995 republicata privind exercitarea profesiei de avocat sau Legea
nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. In Romania exista
in acest moment si o lege speciala referitoare strict la organizarea
profesiei de mediator,
Legea nr. 192/2006,
care in opinia noastra faciliteaza in mod substantial practicarea acestei
profesii.
Medierea reprezinta o alternativa in raport cu justitia de solutionare a
conflictelor dintre parti, prin care o terta persoana neutra, impartiala si
fara putere de decizie – mediatorul – ajuta partile sa gaseasca impreuna o
solutie care sa rezolve neintelegerile dintre ele.
Medierea face parte din marea familie a metodelor alternative de solutionare
a litigiilor – ADR ( Alternative Dispute Resolution).
Numarul din ce in ce mai mare al proceselor din instante este semnificativ
pentru lipsa de dorinta, dar si de informare a justitiabililor de a folosi
cu eficienta dialogul pentru rezolvarea disputelor.
Pentru ca mediul juridic actual descurajeaza solutionarea rapida a
disputelor, pentru unele conflicte, societatea are nevoie de o modalitate
mai eficienta de rezolvare a acestora. Aceasta modalitate este medierea.
Procedura medierii costa si dureaza relativ mai putin ; se desfasoara in
conditii de confidentialitate maxima. Mediatorul are obligatia de a pastra
secretul dezbaterilor, atat fata de persoanele cu care intra in contact in
cadrul procedurii de mediere, dar chiar si fata de expertii pe care partile
ii angajeaza in diferite cauze.
Prin mediere pot fi solutionate numeroase litigiii – de la cele de drept
civil, precum : granituire, revendicare, evacuare, partaj, la cele de
dreptul familiei – divort, partaj, incredintare minori, vizitare minori, la
cele de drept penal – plangeri prealabile de lovire, calomnie, tulburare de
posesie, distrugere, de drept comercial – somatii de plata, pretentii,
executarea contractelor, litigii intre asociati, precum si de dreptul muncii
– drepturi salariale, concedieri.
Inapoi |
 |